Floryn Leahu Blog

poezie, proza, traduceri… stuff like that

Dorinţă supremă

 

 

Găsi-se-va vreunul

Să-mi preţuiască truda –

Nu în talanţi de aur,

Cum preţuieşte Iuda –

 

Doresc doar să admire

Poema ce-o citeşte,

S-o poată cu uimire

Privi cum străluceşte.

 

Sub vraja-i să se-ntrebe

Ce patimă de stele

Călăuzi pe foaie

Sudoarea frunţii mele!

 

Şi încântat să plângă

Şi-n veci să mă iubească,

Mişcat de vorba blândă

Ce-mi curge lin din pastă.

 

Şi nu doresc să-nalţe

Savante comentarii,

Omagii – vorbe goale

De adormit ţânţarii –

 

Ci prin vreo librărie

Sau prin vreun târg de carte

Să cate poezie

Ce numele să-mi poarte;

 

Mânat de nerăbdare,

Acasă să grăbească

Şi plin de încântare

Din nou să mă citească.

 

Purtat de pasiunea

Ce-o are pentru mine,

Pe alţii să-i adune

Citire să-mi închine.

 

Între poeţi mă creadă

Erou între eroi,

Cum îl credeau odată

Pe-Achile în război

 

Şi inime să spulber

Cât vor mai ţine anii

Cum el precum un fulger

Îşi spulbera duşmanii.

 

Iar rimele-mi plăcute –

Înveninate patimi –

Din inimi să se-nfrupte,

Stârnind uimire, lacrimi.

 

Şi cel ce nu iubeşte

Din fire poezia,

Pe loc să-ngenuncheze

Citindu-mi nebunia.

 

Gândirea să şi-o schimbe

Sub luciul pal de lună

Şi sufletul să-şi plimbe

În lumea mea nebuna.

 

Şi poate că vreunul

Neveştejit de ani

Îmi va-ntregi albumul

De melancolici fani,

 

Zâmbind citirii mele

Şi-ndrăgostit de viaţă,

Iubitei să-i ofere –

Ţinând-o strâns în braţă –

 

O recitare caldă

Şi plină de iubire

Dintr-o poema-naltă

Compusă tot de mine.

 

Şi poate altul care-şi

Urăşte existenţa,

Citind cu ochii-i galeşi

Va dobândi esenţa

 

De-a-şi guverna destinul

Cu gânduri doar plăcute

Şi fermecat de stihu-mi

Durerea o să-şi uite.

 

Sau poate peste veacuri

Un copilaş isteţ,

În loc de alte fleacuri,

Citi-va din poeţi

 

Şi dulcea-mi poezie

L-o face să m-admire,

Muşcând cu lăcomie

Din versurile-mi fine.

 

Şi hrana mea zeiască,

La suflet de-i ajunge,

Plăcut să-l otrăvească

C-o împăcare dulce;

 

Dorinţa să-i aprindă

Şi fermecat zâmbind

Visarea să-şi întindă

Spre un sălbatic gând:

 

În zbuciumu-i să spere

Că poate să imprime

Cu rimele-i prospere

Senzaţii în mulţime;

 

S-aducă poeziei

Sublime inovaţii,

Umil plătindu-mi mie

Tribut pe inspiraţii;

 

De versurile mele

Atins, apoi să spună

Că ele sunt acele

Ce pix i-au pus în mână;

 

Să-l hotărăsc să scrie,

Să-i fiu precum un zeu –

Cum mi-a fost dat şi mie,

Cum am păţit şi eu!…

August 8, 2009 - Posted by | poezie | , ,

2 Comments »

  1. Frumoase versuri. Mai scrie, am mai colindat blogul in cautare de noutati lirice. O parere personala, nu neaparat veritabila, este ca scrii foarte intens si placut atunci cand personajul principal este insusi autorul.

    Comment by Mara | January 5, 2010 | Reply

    • poate ai dreptate! mersi de vizita si aprecieri

      Comment by florynleahu | January 6, 2010 | Reply


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: