Floryn Leahu Blog

poezie, proza, traduceri… stuff like that

Povaţă

 

Aceasta este tot o poezie din liceu, tot de la colocviul amintit mai devreme! Este o poezie, sinceră, copilăroasă, care se vrea matură şi călăuzitoare. Este foarte însufleţită şi revelatoare (probabil că observaţi ritmul furtunos pe scheletul căruia e construită), o poezie la care ţin foarte mult (probabil aţi mai auzit asta de 1000 de ori până acum; e adevărat că ţin la toate poeziile mele foarte mult, dar sunt unele care au un loc special în inima mea, aşs cum între femeile pe care le-ai iubit, există câte una pe care, oricâte vei mai avea după ea, o porţi în suflet şi în gând cu o nostalgie dulce)

 

De vrei, adierea,
Să-ţi mângâie chinul,
Învinge-ţi destinul
Şi leapădă-ţi fierea
Şi fugi de hainul
ce-ţi ia mângâierea,
Şi dulce ca mierea
Îşi face veninul.

Şi-nvaţă ce-nseamnă
Să ştii să te bucuri;
Şi-apoi din nimicuri
Ce vin şi te-ndeamnă,
Pe ele să picuri
Cu lacrimi de toamnă,
Încearcă şi toarnă
Tot felul de lucruri

Ce-ţi sunt mai utile
Ca banii şi-averea,
Ce-nşfacă durerea
Din tine, copile!
Ce-apoi fericirea
Aduc către tine,
Şi-atunci simţi cum vine
La tine iubirea.

Aievea de-ţi pare
Că-i vitregă soarta,
‘Ţi-închipui că moartea
E singura cale
Şi vrei să-ţi dai viaţa
Pe două parale
Şi singur cazi moale
Şi-ţi fuge nădejdea.

Dar nu asta-i taina
Şi nu ăsta-i rostul
Pe care tot prostul
În lume îl are.
Tu nu ştii că omul
E lucrul pe care
Nu-i nici o valoare
Să-i capete costul?

De-aceea iubeşte
Şi cată de-nvaţă
Să ştii cum în viaţă
Din plin se trăieşte.
Aruncă-te-n faţă,
Durerea-ţi opreşte
Şi o-nlocuieşte
Cu pofta de viaţă!

 

Ce mai este interesant la această poezie, este că are fix 1000 (o mie) de caractere! – lucru neprobat, am luat de bună contorizarea celor de pe agonia, dacă are cineva răbdare😀 să îmi daţi de veste dacă au contorul bun.

Vă mai promiteam ieri că azi vă voi da un rondel, am scris câteva, da tot în liceu! (si abia în ultimul an m-am apucat de poezii! – Doamne, ce activ am fost: venea bacul, lucram full time, citeam foarte mult şi scriam şi multe poezii, iar acum nu mai fac nimic din toate astea – de unde aveam timp?). deci, mai târziu punem şi un rondel (poate scriu azi un rondel, că tot am devenit nostalgic, dar să vedem dacă mai iese ca în liceu🙂 )

October 11, 2009 - Posted by | poezie | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 Comment »

  1. Hei, o poezie foarte frumoasă, e bine că ai păstrat-o. Întreaga poezie este bine scrisă şi curge natural, aş spune…

    Remarc “Şi-nvaţă ce-nseamnă
    Să ştii să te bucuri;
    Şi-apoi din nimicuri
    Ce vin şi te-ndeamnă,
    Pe ele să picuri
    Cu lacrimi de toamnă,
    Încearcă şi toarnă
    Tot felul de lucruri”…

    O zi bună, Florin!

    Comment by Cristian LISANDRU | February 25, 2010 | Reply


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: