Floryn Leahu Blog

poezie, proza, traduceri… stuff like that

Experiment literar reuşit!

În urma provocării pe care am lansat-o aici, doamna Lelia Mossora de pe Reţeaua literară mi-a propus un proiect interesant. Să facem amândoi o poezie. Scriem fiecare câte un vers. Poezia a ieşit foarte bine, e de-a dreptul superbă, dar recunosc faptul că o găsesc străină de stilul meu. Se vede că nu îmi aparţine în totalitate. De fapt cred că este mai mult amprenta doamnei Lelia, deoarece dumneaei a avut privilegiul primului vers, ceea ce a impus oarecum ritmul poeziei. Nu vă vine să credeţi cât ne-am ciondănit ca să iasă ceva atât de unitar (aviz cititorilor: “unitar” nu are grad de comparaţie, deci nu folosiţi construcţia “atât de unitar” pentru că e incorectă!😛 ).

Închipuiţi-vă că dumneaei este profesoară de limba română şi îl urăşte pe Eminescu. Nu îi voi dezvălui vârsta dar este îndeajuns de respectabilă pentru a fi mama unui frate mult mai mare al meu, dacă aş avea unul. La polul opus… mă aflu eu: un puşti pentru care Eminescu reprezintă ce reprezintă Michael Jackson pentru fanii care s-au sinucis după moartea lui. În plus… i-am mărturisit (doar mă ştiţi că-s sincer :”> ), că am renunţat (am fost exmatriculat de) la facultatea de Litere. Dumneaei crede în zodii şi scopuri bine determinate, planificarea viitorului, iar mie toate acestea mi se par nişte copilării. Singurele lucruri pe care le avem în comun în afară de pasiunea pentru poezie sunt zodia (raci!) şi caracterul încăpăţânat (v-aş arăta discuţia cu toate contrazicerile, dar vă ia o veşnicie să citiţi😀 ). Ţinând cont de toate acestea, vă imaginaţi cum ne-am înţeles (mai ales că amândoi suntem guralivi si niciunul nu prea avea timp să vorbească de celălalt). Cu toate aceste “mici” diferenţe dintre noi, pe parcursul poeziei am fost foarte disciplinaţi. Colaborarea noastră a fost armonioasă, iar răspunsurile prompte. Poezia “interactivă” a fost compusă pe messenger, fiecare scriind căte un vers. Am scris-o în culori, exact ca pe mess: versurile roşii sunt compuse de doamna Lelia, iar cele albastre îmi aparţin. Rezultatul îl vedeţi mai jos:

 

Zbor

 

Sunt un stol de cocori ce bântuie toamna

cu aripi trudite foşnind spre zenit,

când numai tăcerea mereu îmi e doamna

şi punct de plecare i-acelaşi “venit”.

 
 

 
 

Furtuna mă bate cu valul uitării,

obstacole-s munţii în freamătul meu

şi gândul se-ntoarce la malul iertării

să-mi mângâie zborul de pustnic ateu.

 
 

 
 

Mă duc spre zenit cu ceasul ce moare,

iar stolul ce sunt e-un singur cocor

şi taina ascund în valul de mare

ce criptă-mi va fi, deasupra-i de mor.

 
 

Culeg sărutări din stele ciobite

ce lacrimi de ambră aşează pe val

şi gesturi mă dor de-nceput ostenite

iar aripii dor i se face de mal.

 
 

 
 

Lelia Mossora & Florin Leahu

17 februarie 2010

February 17, 2010 - Posted by | poezie | , , , , , , , , , , , , ,

11 Comments »

  1. nu i rau deloc, salutari. cu prietenie, marius aldea

    Comment by marius aldea | February 17, 2010 | Reply

  2. Într-adevăr este un experiment interesant şi reuşit.

    Felicitări colaboratorilor.

    Comment by abbilbal | February 17, 2010 | Reply

  3. Foarte frumoasa poezia!
    Felicitari Florine pentru initiativa “provocarii poetice”…incununata cu succes…al tau si al d-nei Lelia.

    Comment by manta genovica | February 17, 2010 | Reply

  4. Ce fac doua minti incredibile la un loc. Un lucru incredibil.🙂 Felicitari Florin. D’aia te iubesc eu pe tine. :”>

    Comment by LeaShed Evil | February 17, 2010 | Reply

  5. Felicitari! Un experiment ce a avut ca finalitate o poezie superba ;):)

    Comment by bokancika | February 17, 2010 | Reply

  6. Daca primul poet vorbeste despre stolul de cocori ce bantuie toamna,celalalt se grabeste pe undeva sa inghita stolul cum au facut ai nostri cu lebedele lasand pana la urma una singura sa povesteasca ce s-a intamplat cu celelalte.
    “iar stolul ce sunt e-un singur cocor”.Afirmatia este absurda, daca nu chiar de-a dreptul caraghioasa.Relatia dintre stelele ciobite si lacrimile de ambra este iarasi hilara, tinand seama ca ambra se extrage dintr-o specie de balene iar legatura cosmica este sugerata destul de vag de zodiac unde apare constelatia Pestii.Dar despre acestia nu se specifica daca sunt balene sau nu.Tinand cont de aceste observatii, ma indoiesc ca experimentul a fiost cuu adevarat reusit.Poate daca as folosi termenul ilogic, as arata mai bine cum se prezinta situatia.

    Comment by vanghelis008 | February 18, 2010 | Reply

    • nu crezi cumva ca esti cam radical si obtuz si pripit in rationamente poetice? ar trebui sa studiezi ce culoare are ambra si sa te gandesti ca acea culoare m-a facut sa folosesc acel cuvant pentru a sugera imaginea stelelor oglindite ici-colo pe coama valurilor, iar despre stolul de cocori care sunt de fapt unul singur sugereaza diferite aspecte ale personalitatii, se numeste mimetism daca vrei sa studiezi. nu poti spune despre o poezie ca e absurda si sa aduci drept argument lebedele mancate din austria, e de porc. daca vrei absurd citeste tristan tzara sau piese de teatru de eugen ionesco si pe urma mai vorbim😉

      Comment by florynleahu | February 18, 2010 | Reply

  7. Superbă poezia! Ați făcut față cu brio experimentului literar. Chiar dacă nu se încadrează exact în stilul tău, asta nu o face mai puțin specială🙂

    Comment by Sasha | February 18, 2010 | Reply

  8. Stelele nu se oglindesc niciodata pe coama valurilor.Chiar daca le rogi frumos.

    Comment by vanghelis008 | February 18, 2010 | Reply

    • ai dreptate, imi cer scuze, cred ca pe fundul oceanului se oglindesc de fapt. oricum, nu te obliga nimeni sa iti pierzi pretiosul timp pe aici daca nu iti place. sunt cel putin 45000 de bloguri romanesti in blogosfera si sunt sigur ca se poate gasi ceva si pentru gusturi “rafinate” si “exigente” ca al tau. daca o arzi pseudointelectual si pseudoargumentativ, asta nu inseamna ca dai dovada nici de inteligenta, nici de argumentatie coerenta, dar… e democratie, fiecare are dreptul la opinie, chiar daca nu are una.

      Comment by florynleahu | February 18, 2010 | Reply

  9. […] vs stiinta” . “Arta nu moare niciodata“… asta e postare?! O fi vreun experiment literar reusit… […]

    Pingback by O duminica ploioasa sau blogroll uitat la Dinar « Lady A | February 21, 2010 | Reply


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: