Floryn Leahu Blog

poezie, proza, traduceri… stuff like that

Sunt disperat… omenirea e pierdută…


Ieri am văzut un câine „comunitar” care păştea. Da, aţi citit bine… de foame, mânca iarbă. Se vedea că nu îi prea face plăcere. Acest lucru mi-a adus aminte că astă-toamnă am văzut alt maidanez care alerga vrăbii, la fel, de foame. Cred că înţelegea şi el că nu va putea prinde niciuna, dar dintr-un amestec de optimism şi disperare îşi irosea energia – poate-poate…

M-am gândit că este o alegorie tristă Continue reading

Advertisements

April 1, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , | 13 Comments

De ce iubim Romania?



Cabana Negoiu cu serbota in spate

Sunt multe motive pentru care (ar trebui sa) iubim Romania!

In primul rand, este meleagul pe care ne-am nascut, iar acest lucru se traduce printr-o iubire neconditionata, ca aceea de copil pentru parintii sai. O mai iubim pentru ca este Romania lui Eminescu, a lui Brancusi, , a lui Cuza, a lui Eliade, a lui Henri Coanda, a lui George Enescu, a lui Nicolae Iorga, a lui Iulius Popper si a multor altora; pentru ca este Romania lui Ilie Nastase, a Nadiei Comaneci, a lui Mircea Cartarescu, a lui Hagi, a lui Ivan Patzaichin, a lui Marcel Iures, a Feliciei Filip, a Marianei Nicolesco, a Maiei Morgenstern, a lui Damian Draghici, a lui Gheorghe Zamfir si a multor altora; pentru ca, indubitabil, va fi Romania altor valori cunoscute si apreciate pe plan international.Pe platoul Bucegilor spre vf. Furnica

De asemenea, iubim Romania pentru forma gratioasa a granitelor sale, care a inspirat-o pe Ana Blandiana sa o compare cu un buchet de flori, legate pitoresc de panglica azurie a Dunarii, pentru traditiile si obiceiurile folclorice unice, de o deosebita frumusete, conservate inca destul de bine in anumite zone, pentru maiestria cu care transforma in opere de arta lucruri simple create totusi pentru functia utilitara pe care o indeplinesc si devenite astfel un soi de „arta involuntara”, dar de valoare necontestata totusi.

Sfinxul, simbol sacru al teologiei zamolxieneMai iubim Romania pentru ca, desi putini romani stiu, pe vremea dacilor, teritoriul actualei Romanii era considerat polul lumii antice, cel putin al popoarelor din Europa de atunci, si aici nu este vorba de pozitie strategica, valente economice militare sau politice, este vorba de locul sacru al spiritualitatii popoarelor, spatiul mitologic in care sunt plasate evenimente apartinand atat credintelor elene, cat si chiar ale unor civilizatii din impunatorul Tibet (voi scrie un articol si despre asta, probabil).

Iubim Romania, mai presus de orice, pentru peisajele minunate pe care ni le ofera, pentru bucuria de a privi lucrurile de sus, de pe un varf de munte, de a ascultaecoul din adancul unei pesteri, pentru desfatarea de a te adapa dintr-un izvor cristalin, pentru al doilea fluviu al Europei, care mangaie cu aproape jumatate din cursul sau granita sudica a tarii noastre, pentru privilegiul acestui fluviu de a se varsa tot pe teritoriul romanesc printr-o delta care formeaza prin depuneri de aluviuni cel mai tanar pamant al batranului continent, fiind parte a patrimoniului mondial pentru biosfera bogata pe care o reprezinta, si pentru multe altele!…Pe traseu dinspre fereastra sambetei spre Moldoveanu

Desigur, vor fi carcotasi care spun „da, dar de ce nu spui si lucrurile rele si…”, etc. etc. Lor le raspund simplu: nu am cautat sa scriu un articol despre „ DE CE NU IUBIM ROMANIA”, ii las pe ei sa o faca. Nu neg aceste realitati si nici nu le aprob si recunosc faptul ca si pe mine ma deranjeaza, dar sa privim Romania ca pe o diva cu moravuri: va aparea in tabloide, va contraria prin afisari extravagante sau declaratii socante, dar cand va misca sufletul cu o interpretare geniala a unui rol dramatic sau cu un cantec sfasietor, acela e momentul care stabileste etalonul aprecierii ei, iar cel cu lacrimi in ochi la talentul unei asemenea interpretari va uita in acele clipe de tabloidele, barfele sau pacatele artistei…

Pe traseu dinspre fereastra sambetei spre Moldoveanu

December 14, 2009 Posted by | Jurnal de gânduri... | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 Comments

Frământări


Anei

Trupu-i dulce şi plăpând

Pe un mal se odihneşte,

Lacu-n ochii-i blânzi priveşte,

Deopotrivă toate-i sunt.

*

Pe discreţii ei pistrui

Poposeşte aşezată

Doar o mimă-ngândurată,

Strânsă-n irişii căprui.

*

Nu aude niciun tril,

Nu observă nicio floare,

Meditează visătoare

La un suflet de copil…

*

O fetiţă de demult

Ce aleargă optimistă,

Sub privirea ei cea tristă,

Peste lacul tremurând.

*

Şi fetiţa de pe val

Fericită plăsmuieşte

Lumea-n care ea va creşte,

Neghicind acest final!

*

Lacu-i pare-acum un glob,

Roua-n ochii ei se strânge,

Şi, deşi nu vrea a plânge,

Dintre gene-i scap-un bob.

*

Cade-n lac cu zgomot surd

Şi reveria dispare…

Unde-i fata zâmbitoare?

Unde ea a dispărut?…

December 8, 2009 Posted by | poezie | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 Comments