Floryn Leahu Blog

poezie, proza, traduceri… stuff like that

Manifest impotriva lui Cibi Bârnă


Un neghiob nebun şi crud
S-a decis să pedepsească
O comoară strămoşească –
Iancul nostru din Abrud.

Bine, măi, sinistru jude!
Cine te-a numit pe tine
Şi paiaţele-ţi cretine
Să-i fii Iancului drept gâde?

Ce ‘dreptate’ vrei să cauţi?
Să îndupleci… ce şi cum?
Fir-ai praf şi fir-ai fum!
Tu şi cei pe care-i lauzi!

Ai chiulit prea mult la şcoala
Şi istorie nu ştii,
Du-te-n alte părţi (pustii)
De nu-ţi place-a noastră ţară!

Noi în munţii ăştia suntem
Dinainte de Hristos.
Spune-mi vierme răpănos
Când venit-aţi voi? De unde?

Faceţi teorii bizare,
Prin istorici demagogi.
Sunt doar scremeri de milogi,
Ipocrite şi hilare.

Căci etnogeneza noastră
De trei veacuri săvârşită
Era când a ta ‘elită’
A venit să-şi facă vatră

În câmpia-nvecinată
Celor ce-s români şi moţi –
O câmpie ce de toţi
Pân’ la voi a fost călcată.

Spune-mi, ce greşit-a Iancu?
Voi vorbeaţi cu el de pace
Când cătau ca să-l înşface
Mercenarii lui Hatvany.

Îl acuzi pe le de crime
C-a ucis nişte mişei!
Ce cătau prin noapte ei
Să-l găsească şi suprime?

De ce toate astea dacă
Se vorbea deschis de pace?
Hai să-ţi spun ceva ce-mi place:
Nu ştiu de-ai aflat, măi, moacă,

Iancu a scăpat întreg
Pentru că i-a dat de ştire
Tocmai marea lui iubire –
Unguroaică, biete bleg!

Criminal eşti tu, netoate,
Căci încerci să pângăreşti
Nişte fapte vitejeşti
Prin istorii inventate.

March 23, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 Comments

Surpriză plăcută la 2400 m altitudine


Am fost în weekend la munte. Cine îşi aminteşte, eu mai fac pe ghidul la o asociatie montana. Am fost singurul ghid de data aceasta, cu 13 oameni. Am plecat de acasă pe vineri 13. Contrar aşteptărilor a milioane de superstiţioşi, ghinionul nu ne-a dat niciun fel de târcoale. Deşi singurul şofer din regiune era plecat la Timişoara, am reuşit să găsim transport – un sprinter de marfă, nu foarte comod, dar ne-a dus unde aveam nevoie. Deşi acelaşi sprinter nu ne putea duce înapoi duminică, iar şansele ca oricine altcineva să ne ducă erau aproape zero (duminica aceea a fost Sf. Măria şi coincidea cu hramul renumitei mănăstiri C-tin Brâncoveanu, iar oamenii veneau – cu zecile de mii – spre locul de unde noi vroiam, naivii, să plecăm) – cum spuneam, în ciuda acestor şanse potrivnice, am găsit transport (bine, noooi!). Deşi vremea se anunţase schimbătoare sâmbătă după masă, am reuşi să atingem vârful Moldoveanu (cel mai înalt din ţărişoară, pentru cunoscători!) după un marş de mai bine de 6 ore. Deşi pe vârf, dintr-un norişor timid a început să tune şi să fulgere am fentat furtuna (cum a spus un coleg de grup, am mers printre picioarele furtunii, căci pe cei din faţa şi pe cei din spatele nostru i-a plouat, i-a tunat şi i-a fulgerat, pe când noi doar admiram surescitaţi spectacolul de la o distanţă aproape confortabilă. Analizând toate acestea, aş putea spune chiar că am avut noroc (neaah, v-aţi prins, eu nu cred în noroc şi ghinion: it is all about the odds!). Dar cireaşa de pe tort pentru mine a fost faptul că Continue reading

August 19, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , | 3 Comments

Să râzi sau să plângi?


Ceva cu siguranţă amuzant pentru toata lumea, mai puţin pentru artistul păgubit. Cred că dacă eram eu în locul lui, muream cu dobitocul de gât. Dar cum nu sunt, iar condamnabilei fapte nu i se poate nega potenţialul de a stârni râsul, distraţi-vă! E weekend!

August 6, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , | 3 Comments

Farewell, Mădălina Manole!


După cum aţi aflat probabil, astăzi a încetat din viaţă cântăreaţa Mădălina Manole. Primele indicii conduc la ipoteza unei sinucideri. Cel mai probabil aşa s-a şi întâmplat. Ca orice om care nu se uită la televizor, am aflat ştirea stând la coadă în Cora, afişată pe panourile TV informative. Cu această ocazie am aflat şi că astăzi, în ziua decesului ar fi împlinit 43 de ani şi, poate cel mai trist lucru, că băieţelul ei de doar un an a rămas fără mamă. Am mai aflat cu uimire că în 1991, odată cu succesul melodiei “Fată dragă”, Mădălina Manole (Magdalena  Mircea, pe numele ei adevărat), a fost motivul înfiinţării primului fan-club de la noi din ţară, cum de asemenea, a fost primul artist   care a incheiat un contract cu un studio de înregistrări internaţional. M-a şocat ştirea, la început fiind tentat să cred că titlul este o metaforă neinspirată (doar ştie toată lumea cât de mult deviază titlurile de la subiectul real, doar ca să atragă un ochi în plus pe foaie!). Nu pot să spun că eram un fan înrăit sau că am mai ascultat-o în ultimii ani, dar melodiile ei mi-au bucurat primii ani ai copilăriei şi nu cred că e cineva care să nu fi ascultat cu plăcere “Fară dragă” sau “Te-am văzut, mi-ai plăcut”. A greşit sau nu, nu suntem în măsură să o judecăm. Mai jos, cele mai îndrăgite piese ale ei. Cuvinte puţine, dar în acest context cuvintele sunt de prisos. Câmpii verzi şi pline cu flori şi soare, acolo unde o fi ajuns!

July 14, 2010 Posted by | Uncategorized | , | 2 Comments

Emoţionant: “Alo, Centrala!”


Am o prietenă care are tipul acela de job într-o firmă mare, ştiţi voi: genul de firmă în care de obicei “băieţi’ de la aITi” trimit colegilor din toate departamentele fel de fel de mailuri virale (virale nu înseamnă că au viruşi, ci că sunt atât de plăcute încât simţi nevoia să le împărtăşeşti, deci sunt… contagioase). Pe cele mai interesante dintre ele mi le trimite şi mie. La fel s-a întâmplat şi astăzi, când mi-a trimis următoarea povestioară. Nu ştiu dacă este adevărată sau nu, dar este foarte emoţionantă. Enjoy it!

Pe cand eram copil, tatal meu a facut rost de unul dintre primele telefoane din cartier. Imi aduc perfect aminte de ladita aceea din lemn lacuit, montata in perete. Receptorul stralucitor atarna intr-o parte. Eram inca prea mic ca sa ajung la telefon dar ascultam mereu, fascinat, cum mama mea vorbea cu el.

Apoi am descoperit ca undeva, inauntrul acestui aparat, traia o persoana uluitoare. Numele ei era “Alo Centrala” si nu era nici un lucru pe lumea Continue reading

May 17, 2010 Posted by | Ce-mi place..., Uncategorized | , , , , | 8 Comments

Eu sunt un clovn


De când nu am mai postat eu ceva la rubrica “Scrise de alţii”? E drept, în ultimele două luni nu prea am postat deloc (motiv pentru care îmi cer scuze celor aproape 20 de abonaţi care au considerat că merit onoarea de a le ocupa timpul prin scrierile mele, şi or fi aşteptat bieţii vreun semn sporadic din partea mea), dar să sperăm că or veni şi clipe mai bune. Până atunci vă propun o poezie care mi-a atras atenţia cu vreo două luni în urmă, intitulată la fel ca şi prezentul post; versuri şi poză – Cristian Lisandru: Continue reading

April 28, 2010 Posted by | Scrise de alţii, Uncategorized | , , , , , , , | 3 Comments

Dezamăgire…


Că oamenii sunt răi, parşivi, egoişti, meschini (mai adăugaţi voi!) nu e niciun secret. Că excepţiile se numără pe degetele de la o mână şi îţi mai rămân şi 4 degete libere, iar e bineştiut. Dar sunt momente în viaţă în care dai peste persoane care par sincere, deschise şi care chiar se străduiesc aparent să nu prejudicieze pe cineva în vreun fel prin acţiunile lor. Desigur, cunoscând oamenii, nu te încrezi prea uşor în cei ce par a fi „oameni buni”. Dar după ce ajungi să îi cunoşti, după timp îndelungat, după discuţii frecvente, descoperi indicii care te ajută să clădeşti o radiografie a sufletului lor. Şi te bucuri de concluzie. Şi te încrezi în ei… îţi zici: „Uite, frate, că nu sunt toţi răi, se poate şi aşa!”. Te gândeşti ca în clişeele apocaliptice de la Hollywood: măcar şi pentru această singură persoană, parcă umanitatea mai merită o şansă. Dar… nu mai târziu de exact momentul când tu nu o mai bănuieşti de ipocrizie şi gânduri ascunse pe acea persoană… face un gest care te determină să îţi pierzi toată încrederea pe care a durat atât de mult să o capeţi. Şi gestul ăsta contrazice tot ce credeai tu şi tot ce îţi spunea că este de fapt, persoana în cauză. Descoperi că nu a fost decât un spectacol (vezi „Truman show” cu Jim Carrey!). Şi din nou te întrebi dacă omenirea merită salvată. Viaţa pe pământ e minunată. Merită salvată. Planeta în sine e un giuvaer al coroanei Universului, dar omul… el merită salvat? El pare impuritatea de pe diamant care trebuie şlefuită pentru a creşte valoarea acestuia. Revenind la subiect… nu rămâi decât cu un gust amar şi o scindare tot mai mare faţă de oameni! Dezamăgire…

April 27, 2010 Posted by | Jurnal de gânduri..., Uncategorized | 3 Comments

Sunt disperat… omenirea e pierdută…


Ieri am văzut un câine „comunitar” care păştea. Da, aţi citit bine… de foame, mânca iarbă. Se vedea că nu îi prea face plăcere. Acest lucru mi-a adus aminte că astă-toamnă am văzut alt maidanez care alerga vrăbii, la fel, de foame. Cred că înţelegea şi el că nu va putea prinde niciuna, dar dintr-un amestec de optimism şi disperare îşi irosea energia – poate-poate…

M-am gândit că este o alegorie tristă Continue reading

April 1, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , | 13 Comments

No fuckin’ way!


Aceasta este o intamplare adevarata petrecuta la Word Perfect Help Line.

> Angajatul companiei care a participat la discutia de mai jos a fost concediat. Ulterior, el a dat in judecata compania pentru “concediere fara motiv”. Ceea ce urmeaza este un pasaj din discutia care a dus la concediere. Continue reading

February 26, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , | 2 Comments

Leapşa 1001 de nopţi!


Am primit această leapşă de la Ianculescul!

1. În momentele cele mai dificile şi în care simţi nevoia să te ajute cineva, la cine te gândeşti prima oara?

De obicei la nimeni, sunt obişnuit să mă descurc singur, plus că nici nu sunt genul care să sune din senin să spună: “Hai să vezi ce mi s-a întâmplat!”

2. Dacă ai putea fi, o zi, oricine ai vrea tu, cine ai fi? De ce? Ce ai face?
Aş fi toţi maniacii de adrenalină şi aş face toate cascadoriile posibile şi orice înseamnă extrem. Dan Osman este idolul meu!  :X

3. Dacă ar fi să poţi schimba o persoană cine ar fi aceea?

Nu cred că aş schimba radical ceva la ea. Dacă ar fi iubita mea aş încerca să corectez mici chestii care nu îmi plac (cred că toţi facem asta, sau cel puţin încercăm). În rest… ce treabă am eu cu oamenii să mă bag în viaţa lor?

4. Ce ai face pentru liniştea ta sufleteasca?

Aş cuceri Everestul şi aş face o călătorie pe Hua Shan!

5. Care crezi ca a fost pana acum cel mai important moment al vietii tale?

Cred că atunci când am ajuns la Paris. Copil fiind, era visul meu să ajung la Disneyland. Acum nu a fost la fel de spectaculos cum ar fi fost când aveam 10 ani, dar… later is better than never!

Leapşa mea se duce la Freyja, Cristian Lisandru, Piperusha, Laura (sunt curios să văd ce scrii 😛 )şi Adia!

February 26, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , | 6 Comments

Leapşa astrală


Aceasta este o leapşă primită de la Laura, ceva despre zoidacul erotic. Scuzaţi eventualele greşeli şi lipsa diacriticelor, dar articolul este preluat întocmai de pe http://www.horoscop24.ro, iar după cum ştiţi, eu nu cred în astre şi nu m-am obosit să îl corectez că e lung 😀 Şi ca s’o satisfac pe “soţia mea” (lav ya, honey!) sunt unele lucruri care se potrivesc profilului meu, dar sunt şi unele care nu se potrivesc deci… enjoy it!

Barbatul rac:
Nu poti citi Continue reading

February 20, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , | 2 Comments

Liverpool – Unirea: 1 – 0! Respect!


Nu prea le am cu meciurile, habar nu mai am de situaţia din campionat, dar un meci Liverpool – Unirea, nu se putea să ratez! 🙂

A fost o seară infernală pentru jucătorii Unirii. Statisticile sună deplorabil. Raportul şuturilor: 20 – 10 dintre care 10 – 1 pe poartă (practic Reina nici nu a atins mingea decât poate să o degajeze). Raportul cornerelor a fost de un zdrobitor 14 – 1. Cu toate acestea, Unirea Continue reading

February 19, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , | 2 Comments

De unde mă găsiţi (#2) – în dialog cu cititorii


4idioti.wordpress.com – aţi greşit adresa, aici este un singur idiot, cei 4 s-au mutat luna trecută

nuduri artistice – priveşte aici

isus a spus la totii copii – nu a spus nimic la toţi copii(i), dacă avea ceva de spus, spunea copiilor

poezie sesiune – ar suna cam aşa: primii 7 ani sunt grei/ până Continue reading

January 26, 2010 Posted by | Uncategorized | 3 Comments

Ei, poftim! Ouă false!…


Auzi, domnule, ce mi-a fost dat să citesc pe blogul Cristinei: inventivii de chinezi au găsit o metodă să facă ei ouă false! Da’ nu d’alea de lemn de fraiereşti papagalii de Paşte, la ciocnit, ci din alea, dom’le de mâncat. Cică arată aşa de fidel oului adevărat încât nici găina, săraca, nu se prinde de făcătură! Colac peste pupăză, ar fi mai bune şi de 10 ori mai ieftine decât “originalul” (dar nu se ştie încă de câte ori mai toxice – cui îi pasă?!). Dacă vreţi să vedeţi poze sau să aflaţi procedura de “fabricare” şi elementele compozite, vă trimit pe blog la Cristina, unde l-am cititără şi io, că aşa-i frumos! Iaca, aici!

January 26, 2010 Posted by | Uncategorized | , , | 2 Comments

Una bună din Iraq


Ce avea la status o persoană din lista mea de messenger!.. Evident că am crop-uit poza ca să nu îi vedeţi ID-ul, din motive lesne de înţeles. Daţi click pe poză ca să vedeţi clar ce scrie!… Tare, nu? 😀

January 24, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , | 2 Comments